Ciclo Cimec

cyclemap
www.opencyclemap.org

longhaultrekkers.com/the-best-offline-mapping-tools-for-cycle-touring
wiki.openstreetmap.org/wiki/Comparison_of_Android_applications
www.outdooractive.com/en

1000 de km pe MTB-uri, în Trascău, cu un copil de 10 ani! N-a fost ușor. Când mergi cu un copil de 10 ani lucrurile stau diferit decât la o tură cu adulți. În primul rând trebuie să cari de 10 ori mai multe lucruri după tine, începând de la camere de bicicletă, la sandwich-uri și apă. Apoi trebuie să te documentezi dumnezeiește despre zonă, ca să știi ce faci dacă se întâmplă ceva. Apoi trebuie să știi poveștile locului, pentru că un copil de 10 ani va veni cu tine dacă îi captezi interesul, altfel il chinui. Apoi, în timp record, trebuiau stăpânite tehnici de mountainbike, cum ar fi mici drop-uri, coborâri tehnice abrupte, cornering, etc., pentru că n-ai avea nici un chef să-i cari bicla puștiului pe Dealu Fierului în jos, de exemplu, nici să-i pui brațele în atele, dacă ceva mergea prost…

 

Descriere De ce ai nevoie Cunoștințe GPS Descarcă fișierul
Harta turelor de mountainbike în Munții Trascău pentru Google Earth Google Earth (preferabil) sau alt manipulator de fișiere .kml orice nivel descarcă .kml
Harta turelor de mountainbike în Munții Trascău pentru MapSource Garmin Mapsource sau alt manipulator de fișiere .gpx intermediar descarcă .gpx
Harta de mountainbike în Munții Trascău pe segmente Garmin Mapsource sau alt manipulator de fișiere .gpx avansat descarcă .gpx
Vârfuri și alte elemente geografice din Munții Trascău orice manipulator de fișiere .gpx orice nivel descarcă .gpx

Ture: Hartă GPS de Mountain Bike în Muntele Trascău

Crt. Descriere tură Track GPSIES.com
Track Bikemap.net Distanta (km) Urcare (m) ClimbByBike
1 Revelatia Revelatia Revelatia 22.01 793 65.41
2 Reteveiul Reteveiul Reteveiul 24.63 942 76.68
3 Tura Calmului Tura Calmului Tura Calmului 17.64 371 33.86
4 BikeAventuria BikeAventuria BikeAventuria 50.62 1175 88.36
5 Piatra Grohotișului Piatra Grohotisului Piatra Grohotisului 23.94 932 76.33
6 Introspecția Introspectia Introspectia 21.76 838 71.93
7 Cercul Interior Cercul Interior Cercul Interior 19.15 704 59.71
8 Indispensabila Indispensabila Indispensabila 17.82 657 59.10
9 Soluţia Imorală Solutia Imorala Solutia Imorala 10.78 435 47.28
10 Tura Curetului Tura Curetului Tura Curetului 29.70 1007 79.15
11 Tura Hulmurilor Tura Hulmurilor Tura Hulmurilor 31.11 1155 91.29
12 Tura Drogului
Tura Drogului Tura Drogului 30.31 1002 78.35
13 Astenica
Astenica Astenica 13.66 597 59.65
14 Piatra Muncelului
Piatra Muncelului Piatra Muncelului 32.55 1178 91.30
15 Vertebra Centrală
Vertebra Centrală Vertebra Centrală 38.38 834 65.19
16 Capacul Bucerzii
Capacul Bucerzii Capacul Bucerzii 16.12 599 55.59
17 Capacul Dâmbăului
Capacul Dâmbăului Capacul Dâmbăului 43.25 792 66.17
18 Capacul Râmețului
Capacul Râmețului Capacul Râmețului 36.57 1574 113.90
19 Șaua Metebeului
Șaua Metebeului Șaua Metebeului 42.68 1001 75.55
20 Ocolul Trascaului de Sud
Ocolul Trascaului de Sud Ocolul Trascaului de Sud 106.5 2143 161.23
21 Dealu Armeanului
Dealu Armeanului Dealu Armeanului 34.10 669 55.05
22 Capacul Podenilor
Capacul Podenilor Capacul Podenilor 49.21 711 53.19
23 Gruiu Lupului
Gruiu Lupului Gruiu Lupului 39.56 966 60.12
24 Capacul Vidolmului Capacul Vidolmului Capacul Vidolmului 30.29 725 48.84
25 Trapezul Izvoarelor Trapezul Izvoarelor Trapezul Izvoarelor 20.39 743 54.21
26 Combinata Aplină Combinata Alpină Combinata Alpină 26.71 841 55.9
27 Cercul Rachișului Cercul Rachișului Cercul Rachișului 20.76 392 28.15
20 Capacul Secului Capacul Secului Capacul Secului 20.68 789 36.97
29 Dosul Secului Dosul Secului Dosul Secului 20.53 854 45.91
30 Capacul Ocolișului Capacul Ocolișului Capacul Ocolișului 20.61 385 31.87
31 Capacul Ierii Capacul Ierii Capacul Ierii 26.19 367 34.93
32 Capacul Bedeleului Capacul Bedeleului Capacul Bedeleului 36.79 1218 61.88
33 Capacul Turdenilor Capacul Turdenilor Capacul Turdenilor 47.90 659 52.53
34 Aiudeanca Aiudeanca Aiudeanca 30.94 835 54.53
35 Narcise Muntele Cetii Narcise Muntele Cetii Narcise Muntele Cetii 40.14 966 63.62

Hallstatt este numele convențional al primei perioade a fierului, denumită astfel după localitatea cu același nume din Austria. Aceasta cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. La Congresul Internațional de Științe Pre si Protoistorice din 1874, Hans Hildebrand a propus împărțirea epocii fierului în două perioade distincte: Hallstatt și La Tène.Cultura La Tène s-a dezvoltat și a înflorit în epoca târzie a fierului (între aproximativ 500 î.e.n. și cucerirea romană din secolul I î.e.n.).
Celții au fost un popor de origine indo-europeană care în secolul al IV-lea î.Hr. au ajuns și pe teritoriul Transilvaniei. Momentul pătrunderii primelor grupuri celtice se situează în jurul anului 335 î.Hr. Colonizarea masivă a Câmpiei Tisei și Podișului Translivaniei s-a produs încă din secolul al III-lea î.Hr. odată cu invaziile celtice din Balcani. In deplasarea catre est triburile celte au urmat cursul Dunarii. Periculoasa lor coborâre spre sudul Peninsulei Balcanice, blocata temporar de Alexandru cel Mare si dupa aceea de Lisimah, a devenit imposibil de oprit la începutul sec. III î.Cr. Pentru Grecia ea s-a transformat într–un dezastru semnalat în anul 278 î.Cr., când au devastat si jefuit pâna si sanctuarele din Delfi. In Transilvania celtii au pus sub control zonele cele mai fertile pentru agricultura si cresterea animalelor si au valorificat imediat minele de fie si argint. Se presupune ca, dupa o perioada de ciocniri între patura dominanta celta si populatia autohtona a dacilor, între ele s-au stabilit raporturi de convetuire. Prezenta celta în partea de vest a româniei este atestata în peste 150 de asezari si necropole, o populatie razboinica a controlat un teritoriu destul de întins, folosind caile naturale de comunicatie. La sfârșitul perioadei La Tène C1 (care a avut loc în jurul anului 200 î.Hr.) s-a constatat dispariția necropolelor celtice din Transilvania. Dupa destramarea efectiva a dominatiei celte în zona, în sec. II î.Cr., multe dintre aspectele ultimei faze a culturii celte se vor regasi în cultura materiala a dacilor.

ccc
Ciclo Cimec Cluj – My Maps

În jurul anului 1000 a. Chr. în spaţiul intracarpatic activa un înfloritor comerţ bazat pe schimburi de metal şi sare. Nu întâmplător, lângă slatini şi ocne de sare s-a concentrat o mare cantitate de metal, acumulat în aşa-numitele „depozite” de cupru şi bronz, precum cel de la Uioara de Sus (Ocna Mureş), al doilea ca mărime din Europa, descoperit în anul 1909. Depozitul din epoca Hallstattiana cuprinde 5812 de piese cântărind în jur de 1100 kg, celturi, dălți, ciocane, topoare cu aripioare, seceri, lame de ferestrău, cuțite, pumnale, lame de săbii, vârfuri de săgeți, pandantive etc. Muzeul National de Istorie al Transilvaniei spune ca acest depozit e cel mai mare din Europa. Drumul Roman care venea de la Rosia Montana pe Valea Ariesului, peste Trascau! trecea prin zona Podeni/Pietroasa spre Ocna Mures inainte de a merge spre Napoca. Alba-Iulia pana in eveul mediu era depozit și port pentru transportul „aurului alb” pe râul Mureș înspre centrul Europei. portPe celebra hartă a lui Peutinger, între Apulum şi Potaissa (Turda), pe drumul imperial se găsea zona numită generic Salinis (Salinae), ce corespunde probabil exploatărilor romane din zona Ocna-Mureş. Centrele de putere existente în Transilvania în epoca migraţiilor, atât cel germanic, dar mai cu seamă cel avar, se suprapun peste zona de exploatare sau control a sării. Bulgarii sunt cei care probabil în cursul secolelor IX-X s-au stabilit peste ruinele vechiului Apulum şi au numit aşezarea „Bălgrad”. Prezenţa lor aici, dar şi în vecinătate (Vinţu de Jos, Sebeş, Blandiana, Miceşti) este dictată de comerţul cu sare şi controlul pe care aceştia îl aveau la acea vreme asupra „vărsării” drumurilor sării în Mureş, la Alba Iulia şi în aval. Ulterior, în secolele XII-XV, regii Ungariei vor emite constant documente privitoare la exploatarea şi la transportul pe râurile consacrate (Mureş şi Someş), dar şi la obligaţiile privitoare la darea sării, emiţând numeroase privilegii pe seama bisericii sau a unor ordine religioase, precum cel al cavalerilor teutoni. Sarea extrasă din ocnele Transilvaniei era tăiată în blocuri şi îmbarcată pe plute şi corăbii (sarea de luntre) sau era încărcată sub formă de bolovani în căruţe. Atât împăraţii Antichităţii romane cât şi regii, principii, apoi împăraţii Evului Mediu şi ai epocii moderne au obţinut venituri substanţiale din monopolul asupra sării din Transilvania, chiar mai mari, adeseori, decât cel al metalelor preţioase.

2014: Graniţa Imperiului Roman din Sălaj este măsurată cu tehnologia NASA Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române – filiala Cluj va demara un proiect de scanare cu tehnologie NASA a limes-ului roman (foto) de pe teritoriul ţării. Proiectul este propus de Coriolan Opreanu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române, filiala Cluj, director ştiinţific la şantierele de cercetare de la Castrul Roman”Porolissum”. Strategii militari romani au trasat pe muntele Meseş frontiera nord-estică a Imperiului Roman. La 1,5-2 kilometri de aceste graniţe erau construite bazele militare, castrele romane vizibile azi. Pe acest limes, romani au ridicat turnuri de pază. Ghidvideoturistic.ro ne prezintă, pe langă castrele romane cunoscute, şi traseul unui drum roman, denumit de localnici “Drumul lui Traian”.
900px-Roman_Byzantine_Gothic_Walls_Romania_Plain.svgAcesta porneşte de la Castrul roman “Optatiana” din Sutor, apoi peste Valea Almaşului unde a existat se pare şi un pod, iar azi se văd foarte bine dalele de piatră în albia raului. Drumul continuă spre satul Cubleşu şi urcă spre pădurea ce duce spre satul Şardu din judeţul Cluj, apoi se continuă spre Porolissum prin Fundatura Şardului. În vârful dealului, în pădure întâlnim o frumoasă intersecție de drumuri romane, exact la limita de hotar între comuna Cuzăplac jud.Sălaj și comuna Sânpaul din jud.Cluj, la locul numit Cruce (unde există o răstignire și un posibil turn roman). De acolo drumul coboară spre Șardu, jud.Cluj – drum asfaltat integral ce duce pe Valea Șardului până în satul Șardu. Acest drum a fost circulat de localnici până în sec.XX –  Castrul Optatiana (Sutor) – Bozolnic si Cubleșu (com. Cuzăplac) – Sardu, com.Sânpaul, jud.Cluj. Aflat într-o stare foarte bună, odată decopertate anumite porțiuni și marcate corespunzător și puse imediat sub protecție, acest drum ar putea deveni o mare atracție turistică de interes național și internațional. Drumul pare a fi cea mai lungă porțiune de drum roman, aprox. 12-15 km ce poate fi luată la pas pe toată lungimea lui.
Drum Traian-55sardu drrJosephinische_Landaufnahme_pg124

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 124), Stejeriș apare sub numele de Kertsed. La sud-est de Stejeriș / Kertsed, respectiv la nord-est de satul învecinat Măhăceni, pe hartă este marcat prin semnul π un loc public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Până în anul 1876 Kertsed / Stejeriș a aparținut Scaunului Secuiesc al Arieșului.
stejObiective înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[3], elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 :

  • Tumulii[4] preistorici din punctul „Gâlmeie” (cod LMI CJ-I-s-B-07184)
  • Așezarea medievală din sec. IX-XI din punctul „Izvorul Rece” (cod LMI CJ-I-s-B-07183)

stoutAşezările  rurale din  Dacia  romană  intracarpatică – STEJERIŞ, jud. Cluj(S. IX)  De pe teritoriul satului provine un denar de la Iulia Maesa (sau Mammaea ?).

Mai jos 2 Cruci din Moldovenesti:
Moldov

Schubert & Franzke, cu sediul în Cluj Napoca, este lider în România în domeniul produselor cartografice. Schubert & Franzke oferă servicii profesionale la cel mai înalt nivel. Calitatea, seriozitatea și continuitatea sunt elemente ce ne definesc în toate parteneriatele. Dovada sunt cele peste 200 de proiecte realizate cu succes pe teritoriul României.
map2web

Consiliul Judetean Cluj si firma austriaca Schubert & Franzke au lansat in 2010 un ghid turistic cu 20 de trasee pe sosea si 80 montane, realizat impreuna cu Clubul de Cicloturism \”Napoca\” si cu Federatia Biciclistilor din Romania. Cele 100 de trasee totalizeaza 4.900 de kilometri.

Schubert-Franzke_100_excursii_bicicleta_la_Cluj_1
http://muntii-nostri.ro/harta-tiparita/100-excursii-cu-bicicleta-in-zona-clujului/

schfr

trascau
http://muntii-nostri.ro/harta-tiparita/harta-de-drumetie-a-muntilor-trascau/

beneia-40_resize

Reclame

Un gând despre &8222;Ciclo Cimec&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s